Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Nivelul de performanţă al sectorului cercetare-dezvoltare din România se situează pe ultimul loc în regiune (şi în Uniunea Europeană), din punctul de vedere al multor indicatori. O explicaţie imediată este legată de nivelul finanţării acestui sector şi, în acelaşi timp, de ponderea cercetătorilor angajaţi cu normă întreagă în sectoarele de perfomanţă.

Obiectivele naționale cuprinse în Strategia României pentru sectorul Cercetare, Dezvoltare și Inovare (CDI) (2014-2020) cuprind creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare, creşterea contribuţiei româneşti la progresul cunoaşterii de frontieră și creşterea rolului ştiinţei în societate. În pofida asumării acestor obiective, nivelul cheltuielilor publice pentru cercetare și dezvoltare este cel mai redus din regiune, așa cum se poate vedea din graficul de mai jos.

grafic art 21

Sursa datelor: Eurostat 2017, http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=t2020_20&plugin=1

Legendă: Indicatorul se referă la proporţia din realizarea financiară naţională anuală alocată de Guvern cercetării și dezvoltării. Se are în vedere procentajul alocat din produsul intern brut sectorului CDI.

 

Datele arată că, în 2015, România a alocat doar 0,49% din PIB pentru sectorul Cercetare, Dezvoltare și Inovare, adică de două ori mai puțin decât Bulgaria și Polonia și de aproape trei ori mai puțin decât Ungaria. Față de media europeană (2,03% în 2015), investițiile României în sectorul CDI sunt de patru ori mai scăzute, aceeași diferență fiind și față de ținta stabilită pe plan național de 2% pentru 2020. În perioada 2011-2015, nivelul cheltuielilor publice naționale pentru cercetare-dezvoltare a scăzut ușor, revenindu-se ulterior la valoarea din 2011, spre deosebire de Bulgaria, care aproape că și-a dublat investițiile în aceeași perioadă și se apropie de ținta stabilită pentru 2020 de 1,5%.

Valoarea scăzută a cheltuielilor publice pentru acest domeniu indică o slabă preocupare pentru perspectivele de viitor ale țării, pentru competitivitate și inovare. Îngrijorarea devine mai accentuată dacă ne raportăm la investițiile scăzute sau, uneori, inexistente, ale mediului privat din România în sectorul de cercetare. În condițiile în care sectorul CDI poate fi un vector esenţial al dezvoltării unei societăţi moderne, prin contribuţiile pe care le poate avea la creşterea eficienţiei economice, a bunăstării materiale şi a calităţii vieţii, ar trebui meditat la găsirea rapidă a unor soluții de creștere a investițiilor în acest sector.

Graficele și interpretarea au fost puse la dispoziție de Oana Ștefăniță și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.

www.starea-natiunii.ro