Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Mărimea sectorului ”Cercetare” și măsura în care locurile de muncă în acest sector sunt percepute ca atractive au constituit o temă investigată în barometrul realizat în proiectul Starea Națiunii pentru sectorul Știință și cercetare. Tema a fost inclusă în barometru și pentru că poate fi comparată cu starea de fapt, care poate fi analizată prin intermediul agregatorului Starea Națiunii.

Astfel, ca mărime, exprimată prin forța de muncă înrolată în acest sector, sectorul cercetare – dezvoltare din România a evoluat relativ constant în ultimii zece ani, dar la un nivel inferior altor state din Europa Centrală și de Est. Cea mai mare discrepanță s-a constatat în 2014, relativ la Ungaria, unde această pondere s-a ridicat la aproape 0,9%. Comparația cu media UE, care a crescut cu aproape 0.25% în ultimii zece ani, relevă că sectorul cercetare - dezvoltare din România are o mărime de aproximativ cinci ori mai mică (Figura 1). România se află pe ultimele locuri din Uniunea Europeană cu privire la numărul angajaților cu normă întreagă în sectorul cercetare-dezvoltare (doar 0,36% din totalul forței de muncă active).

grafic art 96 1

Figura 1. Pondere cercetători pe sectoare de performanță, echivalent normă întreagă (2005-2015).

Sursa: Eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=tsc00002&lang=en

În cadrul sondajului de opinie mai-sus menționat, respondenții au fiost întrebați care sunt percepțiile lor cu privire la mărimea sectorului de cercetare-dezvoltare, precum și evoluția acestuia (dezvoltare, stagnare sau inhibare). Percepția este una negativă: faţă de acum cinci ani, locurile de muncă din aceste domenii sunt considerate de 42% dintre subiecţi că sunt ceva mai puţine, ceea ce indică faptul că sectorul este perceput ca fiind înscris într-o tendință descendentă (Figura 2). În realitate, după cum s-a arătat mai sus, evoluția acestui sector este mai degrabă constantă, ceea ce relevă pe de o parte lipsa de informare, pe de altă parte un pesimism generalizat manifestat de respondenți. Mai mult decât atât: 30% dintre subiecți nu sunt suficient de informați pentru a avea o opinie, consecință a lipsei subiectului de pe agenda publică și mediatică (nu este un subiect dezbătut și de actualitate, ceea ce reprezintă un alt aspect care influențează negativ evoluția domeniului).

grafic art 96 2

Figura 2. Percepția evoluției sectorului Cercetare-dezvoltare. Sursa: barometru de opinie desfășurat în cadrul proiectului Starea Națiunii, aprilie- mai 2018

O altă întrebare din barometru a vizat atractivitatea locurilor de muncă în acest sector puțin privilegiat din punct de vedere al mărimii și importanței. Percepția acestui aspect coincide cu realitatea: aproape jumătate din respondenți (47%) percep locurile de munc din acest domeniu ca fiind puțin și foarte puțin atractive, în timp ce 18% nu sunt suficient de informați pentru a avea o opinie (Figura 3).

grafic art 96 3

Figura 3. Percepția atractivității locurilor de muncă în domeniul cercetării. Sursa: barometru de opinie desfășurat în cadrul proiectului Starea Națiunii, aprilie- mai 2018

Aceste date de percepție relevă persistența problemelor de recrutare și selecție în acest domeniu, precum și perspectiva perpetuării lor în viitorul apropiat. Dacă locurile de muncă nu sunt percepute ca fiind atractive, managerii de proiecte și institute de cercetare vor atrage cu dificultate tinerii cu aptitudinile potrivite, iar România riscă să piardă din competitivitatea sa externă în domeniu.

Graficele și interpretarea au fost puse la dispoziție de Diana Cismaru și Flavia Durach, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.

www.starea-natiunii.ro