Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Nivelul de performanţă al sectorului cercetare-dezvoltare din România se situează pe ultimul loc în regiune (şi în Uniunea Europeană), din punctul de vedere al multor indicatori. O explicaţie imediată este legată de nivelul finanţării acestui sector şi, în acelaşi timp, de ponderea cercetătorilor angajaţi cu normă întreagă în sectoarele de perfomanţă.
Obiectivele naționale cuprinse în Strategia României pentru sectorul Cercetare, Dezvoltare și Inovare (CDI) (2014-2020) cuprind creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare, creşterea contribuţiei româneşti la progresul cunoaşterii de frontieră și creşterea rolului ştiinţei în societate. În pofida asumării acestor obiective, nivelul cheltuielilor publice pentru cercetare și dezvoltare rămâne în continuare cel mai redus din regiune, situație care caracterizează și perioada anterioară (2009-2013).

grafic art 85

Sursa datelor: Eurostat 2018, http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=t2020_20&plugin=1

Legendă: Indicatorul se referă la proporţia din realizarea financiară naţională anuală alocată de Guvern cercetării și dezvoltării. Se are în vedere procentajul alocat din produsul intern brut sectorului CDI.

Datele arată că, în 2016, România a alocat doar 0,48% din PIB pentru sectorul Cercetare, Dezvoltare și Inovare, adică aproape de două ori mai puțin decât Bulgaria și Polonia și de aproape trei ori mai puțin decât Ungaria. Față de media europeană (2,03% în 2016- valoare provizorie), investițiile României în sectorul CDI sunt de patru ori mai scăzute, aceeași diferență fiind și față de ținta stabilită pe plan național de 2% pentru 2020. În perioada 2007-2016, nivelul cheltuielilor publice naționale pentru cercetare-dezvoltare a înregistrat ușoare fluctuații (mai ales în sens descendent), în prezent fiind apropiat de nivelul anului 2007 (0,48 față de 0,52). Prin comparație, Bulgaria, care la momentul aderării se plasa sub România pentru acest indicator, aproape că și-a dublat investițiile în aceeași perioadă (cu o tendință de scădere în anul 2016) și se apropie de ținta stabilită pentru 2020 de 1,5%.
Cercetarea este un domeniu prioritar în cadrul strategiei Europa 2020. Strategia Europa 2020 reprezintă un program pe zece ani (2010 – 2020) prin care Uniunea Europeană își propune să creeze condiții pentru o creștere economică inteligentă, durabilă  și  favorabilă  incluziunii.  Strategia  a  fost  dezvoltată  și  adoptată  în  cadrul  Consiliului  European  din  17  iunie  2010,  pe  fondul  unei  crize economice profunde şi al intensificării provocărilor pe termen lung, precum globalizarea, presiunea asupra utilizării resurselor şi îmbătrânirea populaţiei. În mod concret, UE își propune ca, până în anul 2020, să investească 3% din PIB-ul UE în cercetare și dezvoltare. În elaborarea obiectivelor Europa 2020, a fost aleasă o abordare flexibilă, obiectivele europene find transpuse în obiective naționale, care să reflecte particularitățile fiecărei țări. Astfel, România a stabilit, sub coordonarea Departamentului pentru Afaceri Europene din cadrul Guvernului României, țintele naționale Europa 2020. Printre acestea se numără alocarea a 2% din PIB pentru PIB pentru sectorul Cercetare, Dezvoltare și Inovare. Respectarea țintei europene – alocarea a 3% din PIB cercetării și dezvoltării – ar fi reprezentat un obiectiv dificil de realizat în România, deoarece  structurile  actuale  ale  cercetării-dezvoltării  din  ţara  noastră  refectă  o  intensitate  foarte  scăzută  a  domeniului.  
Graficele și interpretarea au fost puse la dispoziție de Flavia Durach, membru în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.  Materialul actualizează și completează datele prezentate anterior în cadrul rubricii ”Facts and figures” privind cheltuielile publice cu cercetarea-dezvoltarea (elaborate de Oana Ștefăniță și Raluca Buturoiu), date ce pot fi consultate aici.
www.starea-natiunii.ro