Conform celor mai recente date disponibile (2014), Uniunea Europeană se confruntă cu creșterea rapidă a ratei obezității. La nivelul anului mai sus menționat, peste jumătate dintre cetățenii UE cu vârsta peste 18 ani (mai exact, 51.6%) erau supraponderali.
La rândul său, Organizația Mondială a Sănătății (World Health Organization) atrage atenția asupra faptului că rata obezității la nivel mondial a înregistrat în anul 2014 valori duble față de cele din 1980. La nivel mondial, mortalitatea cauzată de supraponderabilitate și obezitate este cu mult mai crescută decât cea cauzată de subponderabilitate. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, rata obezității la nivel european este destul de ridicată, Europa ocupând în anul 2014 locul al doilea după America la acest capitol.
În acest context, una dintre preocupările principale ale tuturor statelor vizează controlul și monitorizarea indicelui de masă corporală. Această preocupare este în totalitate justificată deoarece un indice crescut de masă corporală poate determina dezvoltarea unor afecțiuni precum diabetul, hipertensiunea arterială sau afecțiunile cardiace. Așadar, preocuparea pentru menținerea unei greutăți optime sau cât mai aproape de cea normală înseamnă, de fapt, preocuparea pentru menținerea unei bune stări de sănătate a populației.
Eurostat atrage atenția asupra existenței unor variații semnificative ale numărului de persoane supraponderale sau obeze, în funcție de regiunea geografică, sex și criterii socio-economice. În plus, un raport din anul 2017 al OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) arată care este impactul inegalității sociale asupra obezității, în special în cazul persoanelor de sex feminin. Astfel, datele disponibile demonstrează că femeile cu un nivel scăzut de educație prezintă un risc de obezitate de două până la trei ori mai mare decât cele cu un nivel ridicat de educație. Inegalitatea socială predispune la obezitate, în timp ce obezitatea perpetuează ciclul vicios al inegalității. Persoanele obeze înregistrează dificultăți sporite în obținerea unui loc de muncă față de cele normoponderale, iar reinserția lor profesională este, de asemenea, mai dificilă.
Cele două grafice de mai jos arată care este situația în ceea ce privește extremele indicelui de masă corporală în rândul cetățenilor din România, comparativ cu alte state din Europa Centrală și de Est, pe sexe și niveluri de educație.
Sursa datelor: Eurostat 2018
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=hlth_ehis_bm1e&lang=en
|
Legendă: Indicele de masă corporală se referă la raportul dintre greutatea corporală a unei persoane, măsurată în kg, și înălțimea persoanei respective, măsurată în cm. Indicatorul referitor la indicele de masă corporală în rândurile adolescenților se referă la raportul dintre greutatea și înălțimea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani. |
Datele arată că, de regulă, rata obezității tinde să fie mai mare cu cât nivelul de educație este mai scăzut, cu precădere în rândul femeilor. În cazul ambelor sexe și cu puține excepții, procentul de persoane obeze este mai ridicat în cazul persoanelor cu un nivel de educație scăzut sau mediu, comparativ cu cele cu studii superioare. Dacă luăm sexul în considerare, rezultatele se nuanțează. În cazul bărbaților, cei cu studii medii sunt cei mai supuși riscului de obezitate, în timp ce în cazul femeilor, cele cu un nivel scăzut de educație prezintă un risc mai mare.
România înregistrează cel mai mic procent de persoane obeze din regiune, indiferent de nivelul de educație, iar Ungaria, cel mai ridicat. În țara noastră, 12% dintre femeile cu studii primare sunt obeze, comparativ cu 8.4% dintre cele cu studii medii și 5.5% dintre cele cu studii superioare. Comparativ, 8% dintre bărbații români cu nivel scăzut de educație sunt obezi, față de 9.2% dintre cei de nivel mediu și 8% dintre cei cu studii superioare.
Chiar dacă România pare să fie parțial protejată de fenomenul obezității, politicile publice în domeniul sănătății ar trebui să preîntâmpine răspândirea acestuia în contextul unui nivel ridicat al inegalității sociale și să creeze un cadru optim pentru dezvoltarea unei populații sănătoase.
Graficele și interpretarea au fost puse la dispoziție de Flavia Durach, membru în echipa proiectului „Starea Naţiunii”. Materialul completează datele prezentate anterior în cadrul rubricii ”Facts and figures” privind rata obezității adolescenților români (autori: Valeriu Frunzaru și Raluca Buturoiu), date ce pot fi consultate aici.
