Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

România – pe ultimul loc în regiune la cheltuielile publice pentru divertisment, cultură și religie

Cheltuielile publice pentru divertisment, cultură și religie pot contribui la educarea spirituală, estetică și morală a populaţiei, prin susținerea activităților artistice, culturale, sportive sau de divertisment. Resursele financiare destinate acestui sector vizează satisfacerea unor nevoi colective, influențând, totodată, activitatea economică și socială și contribuind la creșterea economică a unei țări. Cu toate acestea, cheltuielile publice pentru divertisment, cultură și religie se mențin la un relativ nivel redus, atât în plan european, cât și în țările din Europa Centrală și de Est. În graficul de mai jos, poate fi văzută evoluția acestui indicator în perioada 2012-2016.  

grafic art 74

Sursa datelor: Eurostat, 2018
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=gov_10a_exp&lang=eng

Datele din graficul de mai sus arată faptul că, în România, cheltuielile publice pentru divertisment, cultură și religie din ultimii cinci ani se mențin în jurul mediei europene și la un nivel relativ asemănător cu cele ale celorlalte state europene din regiune. Ungaria este singura țară din regiune care se remarcă la acest capitol, investind în acest sector de peste trei ori mai mult decât media europeană – în 2016, Ungaria a alocat 3,3% din PIB pentru divertisment, cultură și religie, în timp ce media europeană se situa în jurul valorii de 1%.
Ponderea cheltuielilor publice pentru divertisment, cultură și religie ca procent din PIB poate reflecta importanța acordată de fiecare stat activităţilor artistice, culturale, sportive sau de divertisment și investițiilor în dezvoltarea ariei socio-culturale. Putem concluziona că, deși România alocă un procent similar din PIB pentru divertisment, cultură și religie cu cel alocat de alte state din Uniunea Europeană, în plan regional, țara noastră a avut, în 2016, nivelul cel mai redus de investiții în acest sector (0,9% din PIB). Aceste date indică, printre altele, nivelul relativ redus de preocupare pe care România îl are cu privire la susținerea ariei socio-culturale și, implicit, la dezvoltarea unui climat social favorabil creșterii economice.

Graficul și interpretarea au fost puse la dispoziție de Oana Ștefăniță, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.
www.starea-natiunii.ro