La începutul lunii mai 2018, au fost făcute publice două documente privind spațiul cibernetic național; unul este Raportul Anual al Centrului Național de Răspuns La Incidente Cibernetice, CERT-RO, iar celălalt Ghidul de Bune Practici Pentru Securitate Cibernetică. Din analiza datelor surprinse în cele două documente, dar și prin raportare la Raportul Anual al Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor și Sistemelor Informatice, ENISA, putem extrage unele trăsături interesante cu privire la starea actuală a spațiului cibernetic românesc, precum și unele semnale de alarmă.
În primul rând, datele oferite de CERT-RO arată faptul că amenințările, vulnerabilitățile și riscurile din spațiul cibernetic au apărut în prim plan mai mult ca oricând, pe măsură ce atacurile s-au multiplicat și au devenit din ce în ce mai sofisticate. Toate acestea în contextul în care un număr tot mai mare de dispozitive sunt conectate la internet; potrivit estimărilor, până în 2025, vor exista aproximativ 75 de miliarde de astfel de dispozitive, producătorii și dezvoltatorii lansând zilnic noi astfel de produse pe piață.
Graficul de mai jos surprinde evoluția numărului de alerte cibernetice din spațiul românesc, în ultimii cinci ani.
Sursa datelor: https://cert.ro/vezi/document/raport-alerte-2017
Datele arată faptul că numărul de alerte cibernetice din spațiul românesc a crescut alarmant în ultimii cinci ani. Mai exact, în anul 2013 erau de peste trei ori mai puține alerte cibernetice decât cele înregistrate în 2017. Evoluția de la un an la altul este, de asemenea, alarmantă – în 2017 au fost înregistrate cu aproximativ 25% mai multe alerte cibernetice decât în 2016.
La nivel internațional, observăm că există o tendință de dezvoltare a acelor atacuri cibernetice care au ca țintă un număr mare de calculatoare, de regulă din rețele și sisteme vulnerabile, neprotejate sau neactualizate, printr-o acțiune virală de mare viteză și cu mare putere de impact. Din raportul ENISA, reiese că, în 2017, primele trei tipuri de amenințări sunt aceleași ca în anul 2016, doar că au crescut ca număr și ca intensitate. Primele trei locuri sunt ocupate de amenințările malware, urmate de atacurile digitale și cele care provin din aplicații digitale (web based attacks și web application attacks). Aceeași distribuție a amenințărilor se poate observa și în spațiul românesc, conform datelor oferite de CERT-RO. Toate aceste date sunt îngrijorătoare, indicând faptul că securitatea spațiului cibernetic românesc este relativ greu de menținut, mai ales în contextul evoluției constante a ecosistemului informațional și al creșterii gradului de automatizare a tehnologiilor.
Graficul și interpretarea au fost puse la dispoziție de Ion Roceanu, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”. www.starea-natiunii.ro
