În continuarea materialului publicat anterior, dorim să prezentăm o altă serie de date de percepție care au legătură cu unul dintre fenomenele extrem de actuale care zguduie lumea actuală, cel al dezinformării digitale. Fenomenul dezinformării digitale ia amploare și ridică din ce în ce mai multe semne de întrebare atât printre experții care încearcă să limiteze și să combată efectele sale, cât și printre cetățenii obișnuiți care se tem să nu cadă în capcana informațiilor false, potențial false sau potențial adevărate. În acest context, vă propunem să analizăm împreună o serie de date interesante despre percepțiile românilor cu privire la frecvența cu care întâlnesc astfel de informații, sursele unor astfel de informații, precum și modalitățile de verificare a acestora.
Sursa datelor: Barometrul „Percepțiile românilor privind mass media în România”, realizat în proiectul „Starea Națiunii”, în luna martie 2018[i].
Datele din graficul de mai sus arată un fenomen îngrijorător – 24,5% dintre români au declarat că întâlnesc săptămânal în media informații care s-au dovedit a nu fi corecte, în vreme ce 20,8% dintre români au declarat că întâlnesc zilnic astfel de informații. Prin comparație, cei care întâlnesc astfel de informații rar și foarte rar sunt mult mai puțini.
Un alt element de îngrijorare este cel legat de sursa informațiilor care s-au dovedit a fi incorecte. Contrar așteptărilor, datele arată că televiziunea este percepută ca principalul mijloc de răspândire a informațiilor care s-au dovedit a nu fi corecte – mai mult de jumătate dintre români (52,5%) menționează acest lucru, în timp ce Internetul (25,9%), ziarele online (10,3%) și rețelele sociale (8,9%) înregistrează procente semnificativ mai mici. Cu toate acestea, așa cum am văzut în materialul publicat anterior, referitor la încrederea în media, românii au în continuare mai multă încredere în standardele jurnalistice ale media tradiționale.
Sursa datelor: Barometrul „Percepțiile românilor privind mass media în România”, realizat în proiectul „Starea Națiunii”, în luna martie 2018.
Nu în ultimul rând, poate cel mai îngrijorător rezultat se referă la lipsa acțiunilor concrete de verificare sau contracarare a informațiilor care s-au dovedit a fi incorecte. Graficul de mai jos arată principalele măsuri pe care le adoptă românii pentru a verifica informațiile pe care le întâlnesc în media, în general.
Sursa datelor: Barometrul „Percepțiile românilor privind mass media în România”, realizat în proiectul „Starea Națiunii”, în luna martie 2018.
Datele arată că majoritatea respondenților se bazează doar pe propria intuiție sau nu face nimic în mod special pentru a verifica informațiile care s-au dovedit a fi incorecte. O bună parte dintre respondenţi se bazează pe reputația jurnalistului pentru a-și da seama de veridicitatea informațiilor (22,7%) sau discută cu prietenii și rudele pentru a verifica informațiile apărute în media (25,3%). Site-urile specializate, care ajută la identificarea informațiilor potențial eronate, sunt foarte puțin utilizate de către români.
Toate aceste date oferă o imagine destul de clară despre nivelul de conștientizare pe care românii îl au cu privire la fenomenul dezinformării digitale și la toate componentele sale. Este alarmant faptul că ne aflăm în fața unor fenomene și situații noi, pentru care, de multe ori, nu avem pregătirea, priceperea sau inspirația necesare pentru a le face față.
Graficele și interpretarea au fost puse la dispoziție de Oana Ștefăniță, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.
[i] Datele au fost colectate prin intermediul barometrului „Percepțiile românilor privind mass media în România”, realizat în proiectul „Starea Națiunii”, în luna martie 2018, utilizându-se metoda cantitativă – sondaj relevant aplicat la nivel național, pe un volum de 1000 de cazuri, cu marjă de eroare de +/- 3.2%. Datele au fost colectate cu ajutorul interviurilor telefonice (metoda CATI = Computer Assisted Telephone Interview). Eșantionul a fost de tip stratificat bistadial cu selecţie probabilistă a gospodăriilor (aleatoriu simplu) și a persoanelor (metoda “cea mai tânără persoană din gospodărie”). Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României. Eșantionul a fost alcătuit din 52,2% femei și 47,8% bărbați, media de vârstă fiind de 47,96.
