Fenomenul dezinformării digitale a devenit unul foarte accentuat, mai ales în ultima perioadă, marcată de o serie întreagă de evenimente, dintre care amintim: dezvăluirile recente care au avut în prim-plan Cambridge Analytica, Palantir Technologies sau Facebook, audierile lui Mark Zuckerberg în Congresul SUA și în Parlamentul European și intrarea în vigoare, pe 25 mai 2018, a reglementărilor privind protecția datelor personale (GDPR). În ecosistemul informațional actual, dezordinea informațională asociată cu media emergente a favorizat răspândirea unui scepticism generalizat. Media tradiționale, considerate până de curând mijloace de bază în informare, au început să își piardă din credibilitate. În acest context, reevaluarea încrederii cetățenilor în media și evaluarea percepției asupra pericolului reprezentat de fenomenul dezinformării digitale sunt informații esențiale cu privire la cetățenii unei țări. Alături de acestea, sunt important de analizat datele referitoare la consumul media, selecţia surselor de informare, modalităţile de verificare a informațiilor potențial necredibile.
Vă invităm, așadar, să medităm împreună asupra datelor privind obiceiurile de consum media ale românilor și încrederea pe care o au românii în diverse surse de informare. În graficul de mai jos, putem distinge care sunt sursele de informare preferate de către români.
Sursa datelor: Barometrul „Percepțiile românilor privind mass media în România”, realizat în proiectul „Starea Națiunii”, în luna martie 2018[i].
Datele din graficul de mai sus relevă faptul că televiziunea rămâne pe primul loc în materie de consum, împreună cu vizionarea știrilor televizate: 82,2% dintre respondenți declară că se uită zilnic la televizor și 67,6% că urmăresc știrile la televizor. Puțin peste jumătate dintre români (52,4%) utilizează Internetul zilnic, în timp ce 22,8% dintre români citesc ziare online zilnic. Dintre toate tipurile de media, presa scrisă tipărită înregistrează consumul cel mai mic.
În acest context, este interesant de urmărit de unde provin principalele informații în care românii au încredere.
Sursa datelor: Barometrul „Percepțiile românilor privind mass media în România”, realizat în proiectul „Starea Națiunii”, în luna martie 2018
Datele arată că românii au încredere mai degrabă în sursele tradiționale, precum statisticile oficiale, televiziunile de știri, radioul și agențiile de presă. Românii au încredere scăzută în informațiile care provin din ziarele online, de pe Facebook și de pe bloguri și site-uri, datele confirmând faptul că ecosistemul informațional actual, dominat de scandaluri, controverse, chiar dezinformări, alimentează, în bună măsură, sentimente de nesiguranță și atitudini sceptice în ceea ce privește corectitudinea și validitatea informațiilor apărute în mediul digital.
Graficele și interpretarea au fost puse la dispoziție de Oana Ștefăniță, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.
[i] Datele au fost colectate prin intermediul barometrului „Percepțiile românilor privind mass media în România”, realizat în proiectul „Starea Națiunii”, în luna martie 2018, utilizându-se metoda cantitativă – sondaj relevant aplicat la nivel național, pe un volum de 1000 de cazuri, cu marjă de eroare de +/- 3.2%. Datele au fost colectate cu ajutorul interviurilor telefonice (metoda CATI = Computer Assisted Telephone Interview). Eșantionul a fost de tip stratificat bistadial cu selecţie probabilistă a gospodăriilor (aleatoriu simplu) și a persoanelor (metoda “cea mai tânără persoană din gospodărie”). Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României. Eșantionul a fost alcătuit din 52,2% femei și 47,8% bărbați, media de vârstă fiind de 47,96.
