Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Testele PISA (Program for International Student Assessment), inițiate de OECD, se derulează o dată la trei ani și permit evaluarea și monitorizarea competențelor elevilor. Elevii monitorizați au 15 ani, vârsta la care se încheie în medie educația obligatorie în multe țări europene. Spre deosebire de evaluările naționale, care se raportează la disciplinele predate, rezultatele oferite de testele PISA se referă la cunoștințe de bază în trei domenii esențiale – citire, matematică și științe.
Rezultatele au în vedere trei elemente-cheie ale alfabetizării elevilor: (1) capacitatea acestora de a parcurge și înțelege un text, de a reflecta asupra acestuia și de a folosi informațiile dintr-un text pentru a rezolva probleme din viața reală; (2) capacitatea acestora de a identifica și înțelege rolul matematicii în lume, de a face judecăți bine argumentate, de a utiliza operații matematice pentru a rezolva problemele din viața de zi cu zi și (3) capacitatea elevilor de a utiliza cunoștințe științifice, de a formula întrebări, de a formula concluzii pe baza datelor, cu scopul de a lua decizii cu privire la activitățile cotidiene.
Graficul de mai jos oferă date referitoare la ponderea elevilor care înregistrează competențe scăzute (sub nivelul 2) la testele PISA.

 

grafic art 48

Sursa datelor: OECD, 2017, http://pisadataexplorer.oecd.org/ide/idepisa/

Datele arată faptul că, în România și Bulgaria, există cea mai mare pondere a elevilor care înregistrează competențe scăzute la matematică, citire și științe, valorile înregistrate fiind de peste două ori mai ridicate comparativ cu cele înregistrate în Ungaria sau Polonia. Aceste date ilustrează, printre altele, o eficiență relativ scăzută a sistemului de învățământ în ceea ce priveşte competențele de bază, România situându-se, alături de Bulgaria, în partea de jos a clasamentului regional. Este posibl ca aceste concluzii să necesite o nuanţare şi o plasare adecvată în context, ceea ce s-ar putea întâmpla numai printr-o analiză aprofundată a conţinutului testelor PISA, a corelaţiilor dintre întrebările din aceste teste şi curriculum-ul oficial.

Graficul și interpretarea au fost puse la dispoziție de Oana Ștefăniță, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.
www.starea-natiunii.ro