Echitatea socială este un element constitutiv al legitimităţii comunității politice. Aceasta se referă la scopul declarat de a oferi oportunități egale și reale de-a lungul vieţii indivizilor şi vizează atât dezvoltarea individuală, cât și contextul unei vieţi economice consensual sustenabile. În acest sens, noul pilon european pentru drepturile sociale (Social Scoreboard to the European Pillar of Social Rights) are o relevanță sporită deoarece poate identifica, pe de o parte, nivelurile şi discrepranțele curente și, pe de altă parte, poate evidenţia acele practici care au impact (pozitiv sau negativ) asupra oricărei ţări membre UE.
Indicele echității sociale agregă valorile a 30 indicatori cantitativi şi 8 indicatori calitativi, specifici următoarelor şase dimensiuni de dezvoltare: prevenirea sărăciei, accesul echitabil la educaţie, incluziunea pe piaţa muncii, coeziunea socială şi nediscriminarea, sănătatea şi echitatea între generații. Datele provin în principal din Ancheta UE asupra veniturilor şi condiţiilor de viaţă (Eurostat and the European Union Statistics on Income and Living Conditions - EU-SILC); construcţia indicelui a fost făcută de experţi ai Beterlsmann Stiftung (Germania).
Indicele ia valori cuprinse între 0 şi 10; cu cât este mai mare valoarea indicelui, cu atât ţara respectivă are o situaţie mai bună din punctul de vedere al echității sociale. În graficul de mai jos se poate observa cum stă România la acest capitol.
    
Sursa datelor: Social Justice in the EU - Index Report 2017
http://www.bertelsmann-stiftung.de/fileadmin/files/BSt/Publikationen/GrauePublikationen/NW_EU_Social_Justice_Index_2017.pdf

Datele arată faptul că România se află pe ultimul loc în regiune la acest capitol; indicele echității sociale se situează la un nivel foarte scăzut în țara noastră, comparativ cu media europeană (5,85 pentru 2017) și cu valorile pe care acesta le înregistrează în țările din regiune. Mai mult, datele oferite de Fundaţia Bertelsmann relevă faptul că România se află pe penultimul loc în UE în ceea ce privește indicele echității sociale, ultimul loc fiind ocupat de Grecia.
Aceste date sunt relevante deoarece surprind, alături de alți indicatori din domeniile economic sau demografic, situația de ansamblu referitoare la inegalitatea socială și sărăcia din România.  Mai exact, datele ajută la înţelegerea stadiului de dezvoltare economică şi socială a României şi pot fi utilizate în procesul de fundamentare a unor strategii economice care integrează elemente de ordin social.

Graficul și interpretarea au fost puse la dispoziție de Cătălin Stoica, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.

www.starea-natiunii.ro