Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

O privire atentă asupra datelor socio-demografice poate oferi printre cele mai valoroase indicii cu privire la starea de sănătate a unei țări, precum și la gradul de dezvoltare a acesteia. Rata natalității și a mortalității, indicele de îmbătrânire demografică, raportul dintre speranța de viață la naștere și speranța de viață sănătoasă, numărul de imigranți, rata de depedență a vârstnicilor sunt doar câțiva dintre indicatorii fără de care nu se poate formula o concluzie pertinentă despre starea națiunii. În acest context, vă invităm să reflectăm împreună asupra unui indicator demografic esențial – evoluția vârstei mediane a populației.

grafic art 35

Sursa datelor: Eurostat, 2017 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=demo_pjanind&lang=en

Legendă: Vârsta mediană a populaţiei este un indicator ce împarte populaţia unei ţări în două părţi egale, vârsta mediană fiind acea valoare de mijloc.

Graficul de mai sus arată că, în perioada de referință, vârsta mediană a populației a crescut, atât în România, cât și în țările din regiune. România ocupă locul al doilea între ţările din regiune, după Polonia, în ceea ce priveşte „tinereţea populaţiei”. Trebuie menționat faptul că, în ultimele trei decenii, România a avut cea mai spectaculoasă creştere a vârstei mediane – de la 32,6 ani în 1990 la 41,8 ani în 2016 (așadar, o diferență de aproximativ 9 ani). Perioada 2005-2010 a marcat cea mai accentuată îmbătrânire a populaţiei din România – o creştere de peste 4 ani a vârstei mediane. Acest fenomen ar putea fi strâns legat de alte fenomene demografice care s-au manifestat, cu precădere, în perioada 2005-2010. Unul dintre acestea și, poate, cel mai important, este cel al migrației internaționale, în special în rândurile persoanelor tinere. Raportul ONU privind migrația în perioada 2000-2015 situează România pe locul al doilea, după Siria (zguduită de război civil), în ceea ce privește numărul persoanelor care părăsesc țara. Potrivit acestui raport, numărul românilor din diaspora a crescut în medie cu 7,3% pe an, în perioada 2000-2015 (Raportul ONU, p. 19).

Pe fondul plecării masive a tinerilor din țară, dar corelat și cu alte fenomene precum îmbătrânirea accentuată a populației, creșterea ratei de depedență a vârstnicilor, asistăm, fără voia noastră, la scrierea unui scenariu sumbru. Dacă pe termen scurt consecințele nu sunt, poate, atât de vizibile, pe termen mediu și lung, acestea vor deveni semnificative, uneori chiar foarte grave. Zonele vizate direct sunt cele care au legătură cu piața muncii, cu sistemul de pensii, cu cel de asigurări medicale și, indirect, cu întregul proces de dezvoltare a țării.

Graficul și interpretarea au fost puse la dispoziție de Alexandru Emanuel Ștefan Trică, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.

www.starea-natiunii.ro