Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Piața forței de muncă pentru tinerii din UE prezintă evoluții îngrijorătoare. Mai exact, rata șomajului în rândurile tinerilor este de două ori mai mare decât pentru întreaga populație activă. Datele din 2017 surprind faptul că rata șomajului în rândurile tinerilor din UE este de 16,7%. Într-un articol publicat recent, se arată că rata șomajului pentru această categorie de vârstă a ajuns în România la cel mai ridicat nivel, în cel de-al doilea trimestru din acest an, la 15,4%, în timp ce, per total populație, aceasta a fost de 4,8%. În acest context, vă invităm să reflectăm împreună asupra unui indicator care are legătură nu doar cu piața forței de muncă, ci și cu dezvoltarea și sustenabilitatea economică a unei țări – evoluția ratei tinerilor care nu au un loc de muncă și care nu urmează un program de educație sau formare (tineri care fac parte din categoria NEET).

grafic art 29

Sursa datelor: Eurostat 2017, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=edat_lfse_20&lang=en

Legendă: Indicatorul „rata tinerilor care nu urmează nici o formă de educaţie şi formare şi nu au un loc de muncă (rata NEET)” furnizează informaţii despre persoanele cu vârsta curpinsă între 15 şi 34 de ani care îndeplinesc următoarele două condiţii: 1) nu sunt agajate (sunt şomeri sau inactivi conform Organizaţiei Internaţionale a Muncii); 2) nu au fost incluse în nici o formă de şcolaritate sau formare în ultimele 4 săptămâni precedente anchetei. Datele provin din Ancheta EU asupra forţei de muncă (European Union Labour Force Survey a Eurostat).

Graficul arată că cea mai mică valoare a ratei NEET în Romania a fost înregistrată în 2008 – 14,1%, cu 0,2% mai mică decât media ratei NEET la nivelul UE în acel an. În 2016, România se situa pe locul doilea în regiune în ceea ce privește rata NEET (20,8%), fiind „devansată” doar de Bulgaria (22,8%). Datele din 2016 surprind faptul că rata medie NEET la nivelul UE 28 este cu 5,2% mai mică decât rata NEET din România. Cu privire la evoluția valorilor pentru acest indicator, observăm că nu s-au înregistrat variații semnificative în perioada de referință.

Datele de mai sus oferă indicii valoroase cu privire la creșterea și dezvoltarea economică, mai ales dacă luăm în considerare faptul că premisele acestora sunt legate de existenţa unei forţe de muncă suficiente și, mai ales, bine pregătite. În acest context, este esențială contribuția adusă de generaţiile tinere, care ar trebui să înlocuiască vechile generaţii pe piața forței de muncă. Din perspectiva dezvoltării, înlocuirea are două aspecte: un aspect numeric/cantitativ, reflectat şi afectat de scăderea populaţiei (din cauza natalităţii scăzute și a emigrării) și un aspect calitativ, care se referă la calitatea pregătirii tinerilor. Aceștia ar trebui să depăşească nivelul de calificare al vechilor generaţii, pentru a putea răspunde provocărilor economice actuale. O ţară în care 1 din 5 tineri nu este cuprins în nici o formă de şcolaritate sau pregătire și/sau nu are un loc de muncă – cum este cazul României – este o ţară în care premisele decolării” pentru a se dezvolta rapid sunt relativ şubrede, mai ales pe fondul unei scăderi accentuate a populaţiei.

Graficul și interpretarea au fost puse la dispoziție de Augustin Stoica, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.

www.starea-natiunii.ro