Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Consumul de medicamente este un indicator care reflectă atât starea de sănătate a populației unei țări, cât și eficiența sistemului și a serviciilor de sănătate. Datele surprind faptul că România este o țară cu un consum redus de medicamente, cel puțin dacă ne raportăm la alte țări din regiune și la media europeană. Procentul de medicamente consumate în România este, conform datelor Eurostat din 2014, aproape la jumătate față de media europeană. Această concluzie se menține atât în cazul medicamentelor pe bază de rețetă, cât și al celor eliberate fără rețetă (automedicația).

 

grafic art 28

Sursa datelor: Eurostat, 2017

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?wai=true&dataset=hlth_ehis_md2u (autoconsumul de medicamente)

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?wai=true&dataset=hlth_ehis_md1u (consumul de medicamente cu rețetă)

 

Totuși, o anchetă derulată în cadrul proiectului „Starea Naţiunii” în decembrie 2016, pe un eșantion reprezentativ național de 1350 de persoane peste 18 ani, a arătat că un procent de aproximativ 80% dintre români a cumpărat în ultimul an medicamente de la farmacie (sau au fost cumpărate de altcineva pentru ei). Procentul este ridicat dacă îl comparăm cu datele Eurostat din 2014, unde România este prezentată ca o țară cu consum relativ mic de medicamente. O explicație ar putea fi piața neagră a medicamentelor, care nu este surprinsă în statisticile oficiale, dar se poate vedea în indicatorii de consum (autodeclarat). O altă explicație poate rezida în acuratețea raportării datelor la nivel național (ulterior către Eurostat), în cazul în care acestea sunt colectate direct de la companiile farmaceutice (prin raportarea vânzărilor).

 

Situaţia automedicaţiei este şi mai dramatică atunci când vine vorba despre antibiotice. Datele obținute din anchetele derulate periodic la nivel european arată un nivel ridicat al consumului de antibiotice în România, la nivelul populației adulte, și un nivel de cunoaștere redus al riscului la care se expun indivizii prin consumul excesiv de antibiotice. Conform unui sondaj Eurobarometru derulat in 2016 în Uniunea Europeană, 38% dintre respondenții români au declarat că luaseră un antibiotic în ultimul an, comparativ cu media media europeană, care este de 34%. Acest procent este totuși în scădere (cea mai puternică scădere din UE față de 2013), semn că legislația privind administrarea antibioticelor doar cu recomandarea medicului începe să fie aplicată. Totuși, nivelul de cunoștințe al populației privind rolul antibioticelor este mult mai scăzut față de media europeană. Aproape două treimi din populația României nu realizează că antibioticele sunt ineficiente împotriva virusurilor și 22% spun că au luat antibiotice pentru răceală. Practic, nivelul cunoștințelor populației din România cu privire la antibiotice este unul dintre cele mai scăzute din UE, alături de cel al bulgarilor, grecilor și letonilor. Doar Italia înregistrează valori mai scăzute cu privire la nivelul de cunoștințe al populației despre antiobiotice. Aceste date nu arată și dacă este vorba de antibiotice obținute cu rețetă sau fără rețetă, pentru că, teoretic, legislația nu permite administrarea antibioticelor fără recomandarea medicului.

 

Graficul și interpretarea au fost puse la dispoziție de Loredana Ivan, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.

www.starea-natiunii.ro