Standardul puterii de cumpărare (SPC) este o monedă fictivă calculată de Eurostat ce elimină diferenţele în puterea de cumpărare a diferitelor ţări. Valorile SPC sunt derivate din valori exprimate în moneda naţională, folosind paritatea puterii de cumpărare ca factor de conversie. Acestea sunt obţinute ca medie ponderată a raportului relativ al preţurilor unui coş de bunuri şi servicii. Valorile paritare sunt fixate astfel încât valoarea medie a puterii de cumpărare a unui Euro să fie egală cu un SPC. Datele statistice arată că, în 2015, România se afla pe penultimul loc în UE 28, cu un PIB brut per capita de 16.500 SPC, urmată de Bulgaria, cu un PIB brut per capita de 13.600 SPC (vedeți și materialul publicat anterior – Evoluţia PIB pe cap de locuitor la standardul puterii de cumpărare (SPC). Decalajele de dezvoltare sunt şi mai dramatice în interiorul ţării.
Sursa datelor: Eurostat 2017, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=nama_10r_2gdp&lang=en
Graficul de mai sus surprinde faptul că există diferențe radicale de dezvoltare regională în interiorul României. De exemplu, PIB-ul brut pe cap de locuitor în SPC al Regiunii București-Ilfov (39,400 SPC) este mai mare decât PIB-ul brut pe cap de locuitor în UE 28 (28,900 SPC). În 2015, PIB-ul pe cap de locuitor în SPC al regiunii București-Ilfov era de peste două ori mai mare decât PIB-ul brut pe cap de locuitor în SPC al României și de patru ori mai mare decât cel al regiunii Nord-Est (cea mai săracă regiune prin raportare la PIB-ul pe cap de locuitor în SPC). În 2015, PIB-ul pe cap de locuitor în SPC al regiunii Nord-Est, cea mai săracă regiune a României prin raportare la acest indicator, era de peste trei ori mai mic decât media europeană. Cele mai prospere regiuni după Bucureşti-Ilfov din acest punct de vedere sunt Regiunea Vest (cu 16,500 PIB brut per capita în SPC) şi Regiunea Nord-Vest (cu 14,400 PIB brut per capita în SPC). Totuși, aceste două regiuni înregistrează valori semnificativ mai mici ale indicatorului, în comparație cu media europeană.
Graficul și interpretarea au fost puse la dispoziție de Augustin Stoica, membru în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.
