Tot ceea ce facem în societate are ca premisă un grad mai ridicat sau mai scăzut de încredere în oameni. Fără încredere în ceilalți nu ne-am asocia ca să rezolvăm diverse probleme, nu am merge la medic sau nu am merge pe stradă de teama de a nu fi agresați. Încrederea în oameni este o formă de capital social amplu dezbătută în literatura de specialitate (vezi studiul clasic al lui Putnam despre diferențele dintre Nordul și Sudul Italiei). Ea reprezintă un indicator ce poate fi asociat cu premisele dezvoltării unei țări, alături de încrederea în instituțiile care reglementează principalele aspecte ale vieții politice și economice (vedeți și materialul publicat anterior – „Încrederea în instituțiile publice”).
Rezultatele unui sondaj de opinie realizat în cadrul proiectului „Starea Naţiunii” (în noiembrie 2016, pe 1160 respondenți, cu o marjă de eroare de 3%) arată că 81,8% dintre respondenți au afirmat că „e mai bine să fii atent în relațiile cu oamenii” și doar 13,7% au afirmat că „se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni”. Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „foarte neîncrezător” și 10 „foarte încrezător”, 57,8% au bifat scoruri sub 6, iar restul de la 6 la 10. Media răspunsurilor persoanelor cu studii primare este 4,54 (DS=2,89), cu studii medii este 4,89 (DS=2,46), iar cu studii superioare 5,36 (DS=2,33). Prin urmare, putem observa că nivelul de încredere în oameni crește odată cu creșterea nivelului de de educație. Deci creșterea nivelului de educație al românilor are ca efect, printre altele, creșterea gradului de încredere în ceilalți.
Sursa datelor: Proiectul „Starea Naţiunii”, Sondaj de opinie publică, realizat în luna noiembrie 2016
Graficul și interpretarea au fost puse la dispoziție de Valeriu Frunzaru, membru în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.
