Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Buna funcționare a unei țări, dar și dezvoltarea acesteia, depind, în mare măsură, de nivelul de încredere pe care cetățenii îl au în instituțiile publice. Un nivel ridicat de încredere în instituțiile publice înseamnă, printre altele, că cetățenii contează pe faptul că funcționarii publici și, implicit, instituțiile pe care aceștia le reprezintă, își fac datoria. Un nivel ridicat de încredere în instituțiile publice poate constitui o garanție a respectării unui mecanism de bază al democraţiei – reprezentativitatea, inclusiv percepţia publică privind un nivel corespunzător al respectivei reprezentativităţi. Vă propunem, spre reflecţie, câteva date referitoare la încrederea românilor în instituţiile publice.

grafic art 13

Sursa datelor: Proiectul „Starea Naţiunii”, Barometrul „Încrederea în instituțiile publice”, mai 2017

Legendă: Nivelul de încredere în instituțiile publice reprezintă suma procentelor celor care au răspuns că au „foarte multă” și „destul de multă” încredere în instituțiile menționate.

Graficul arată că instituțiile publice de forță (Pompierii, Jandarmeria, Armata și Poliția) se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere din partea românilor. De un nivel relativ ridicat de încredere se bucură și Biserica, una dintre instituțiile simbolice ale ţării noastre. Instituțiile judiciare se bucură de un nivel mediu de încredere, în timp ce instituțiile politice se bucură de un nivel moderat spre scăzut de încredere din partea românilor. Dintre acestea, se remarcă Primăria și Consiliul Județean, fiind printre instituțiile publice în care românii au un nivel mediu de încredere. La polul opus, se află Parlamentul și partidele politice, instituții politice centrale în care românii au un nivel de încredere relativ scăzut.

Informații metodologice Barometrul „Încrederea în instituțiile publice”, mai 2017

  • Universul cercetǎrii: populaţia adultă neinstituţionalizată a României
  • Volumul eşantionului: 1,033 persoane
  • Perioada de culegere a datelor: 18 aprilie – 26 mai 2017
  • Reprezentativitate: eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României
  • Metoda culegerii datelor: interviuri telefonice (CATI, 1,033)
  • Marja de eroare: eroarea maximă de eşantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/- 3.2%

Datele au fost puse la dispoziție de Mirel Palada, iar graficul și interpretarea au fost puse la dispoziție de Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.

www.starea-natiunii.ro