Capacitatea operațională şi de răspuns în situaţii de urgenţă reprezintă un indicator care arată potențialul statului de a veni în sprijinul populației în situații critice, accidente sau dezastre naturale. România este parte a Mecanismului de protecție civilă al Uniunii (UCPM), prin care se încurajează și facilitează cooperarea între cele 34 de state participante (țările din UE 28, Islanda, Norvegia, Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia și Turcia).
De cele mai multe ori, în cazul unei situații de urgență, timpul mediu de răspuns și timpul mediu de intervenție sunt elemente vitale. Graficele de mai jos arată cum stă România din acest punct de vedere.
Sursa datelor: IGSU, https://www.igsu.ro/index.php?pagina=evaluare
Graficele arată că numărul de situații de urgență a crescut de aproximativ 7 ori din 2008 până în 2016. În același timp, personalul angajat a scăzut, iar, în prezent, constatăm că există o rată de circa 16 intervenții/om la nivelul anului 2016, de 5 ori mai mare față de cea din 2008. Este adevărat că timpul mediu de răspuns, atât în intervențiile medicale, cât și în alte situații de urgență, precum incendiile, este în scădere, ajungând la circa 10-14 minute; dar efectele acestei îmbunătăţiri sunt parţial anulate de faptul că, simultan, a crescut timpul de intervenție pe situație din cauza complexității.
Cuplând aceste coordonate (creşterea numărului situaţiilor de urgenţă, scăderea personalului implicat şi creşterea complexităţii), capacitatea operațională și de răspuns în situații de urgență ar putea scădea în România dacă nu se iau măsuri privind resursele umane implicate în intervenţii. Concomitent cu modernizarea tehnicii și a echipamentelor specifice, creşterea nivelului de pregătire, intensificarea activității de prevenire, este important să se creeze un echilibru între efortul pe care îl presupun intervenţiile de urgenţă şi resursele umane implicate în acestea.
Graficele și interpretarea au fost puse la dispoziție de Ion Roceanu, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.
Vedeți și Raportul Special Eurobarometer 454, publicat de Comisia Europeană în mai 2017.
