Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Infrastructura de transport este coloana vertebrală a oricărei țări, fiind factorul hotărâtor în dezvoltare. Ionel I. C. Brătianu spunea că „drumurile fac o ţară”, în sensul că drumurile ţin la un loc oamenii, leagă interesele lor, menţin coeziunea internă. Într-un sens economic mai aplicat, infrastructura de transport reduce costul total al transportului de mărfuri și pasageri, optimizează distanțele între zonele economice, reduce distanța și timpul de transport, sprijină producția de distribuția de bunuri și servicii și factori de producție (materii prime, forță de muncă etc.) și crește semnificativ accesibilitatea teritoriului scoțând din izolare economică regiuni importante.

Polonia – campioana Europei de Centrale și de Est (în termeni de PIB) – s-a preocupat încă de la începutul tranziţiei de propria dezvoltare, iar din 2008, a accelerat ritmul investiţiilor în infrastructura rutieră. Graficul de mai jos surprinde evoluția acestor investiții, măsurate ca procent din PIB.

grafic art 7

Sursa datelor:

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=road_ec_invest&lang=en

 

Legendă: Investițiile în infrastructura rutieră ale Cehiei, Poloniei și României în perioada 2000-2013, ca procent din PIB. Lipsesc datele pentru 2007 (Polonia) și 2013 (Cehia).


Observăm că, până în 2006, Polonia și Cehia au mers umăr la umăr în termeni de investiții în infrastructura de transport (Polonia având, totuși, o suprafață mult mai mare decât cea a Cehiei). Începând cu 2008, Polonia a trecut în topul investițiilor regionale de profil, chiar și în perioada crizei economice (de altfel, Polonia este singura ţară din întreaga Uniune Europeană care a nu cunoscut recesiunea economică). De pildă, în 2010, Polonia ajunsese să investească 10,01% din PIB în infrastructura rutieră, comparativ cu 1,94% în cazul Cehiei și 2,46% în cazul României.

 

România, în schimb, a rămas la un nivel constant în toată perioada 2000-2013, cu un procent din PIB investit în infrastructura rutieră cuprins între 1,55% în 2000 și un maxim de 2,73% în 2008. În 2013, România investea numai 1,89% din PIB în infrastructura rutieră. Altfel spus, România a alocat, în perioada 2000-2013, maxim 2,73% pentru investiții în infrastructura rutieră, în timp ce Polonia a alocat și peste 10% dintr-un PIB de aproape trei ori mai mare decât al țării noastre.

 

Dincolo de aceste date referitoare la situaţia ţării în ansamblu şi la comparaţia cu ţările din Europa Centrală şi de Est, este de reflectat şi la „hărţile” actualelor sau preconizatelor autostrăzi, la faptul că ele se concentrează în partea de vest a ţării, ceea ce poate crea dezechilibre majore în planul coeziunii teritoriale.

Graficul şi comentariile au fost puse la dispoziţie de Florina Pînzaru, Cristian Păun şi Alina Bârgăoanu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.

www.starea-naţiunii.ro

Vedeți și articolul România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi”, publicat de cursdeguvernare.ro.