Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) a lansat miercuri, 7 iunie 2017, Barometrul de Consum Cultural 2016. Cercetarea sociologică a fost realizată de IRES în perioada septembrie-noiembrie 2016, pe un eşantion naţional de 1.349 de persoane cu vârsta peste 18 ani, cu o marjă de de eroare de +/- 2,7%.
Barometrul arată că, în ultimele 12 luni, 90% dintre respondenţi nu au fost la filarmonică, 88% nu au fost la operă/operetă, 79% nu au fost la biblioteci pentru a citi o carte, 70% nu au fost la teatru, 62% nu au fost la muzee/expoziţii (p. 133). În ceea ce priveşte percepţia asupra impactului social al culturii, 84% dintre respondenţi și-au exprimat acordul total sau sunt mai degrabă de acord că „Evenimentele artistice (...) contribuie la dezvoltarea economică a comunităţii dvs.”. Dar avem şi rezultate îngrijorătoare, care confirmă efectele negative al modelelor de succes facil promovate de mass media, prin care se cultivă atitudini ce devalorizează lectura şi preocupările intelectuale. Astfel, 55% cred că „poţi să ai succes în viaţă şi fără să citeşti”, 73% consideră că „munca este mai importantă decât cititul pentru a reuşi în viaţă” (p. 229).
Barometrul este elaborat anual şi cuprinde informaţii relevante şi date privind consumul cultural, percepţia populaţiei asupra producţiei şi ofertei culturale, evoluţia principalilor indicatori culturali. Structura și metodologia Barometrului au fost construite pe modelele studiilor similare elaborate de Institutul pentru statistici al UNESCO și pe modelul utilizat de Special Eurobarometer 399. Cultural Access and Participation Report [European Comission, 2013], un eurobarometru special pe teme culturale (pentru detalii, http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_399_en.pdf).
Barometrul de Consum Cultural 2016 abordează o paletă diversă de teme: Infrastructura publică şi impactul social al culturii; Capitalul cultural din spațiul domestic; Forme de participare la activităţi culturale şi recreative în spațiul public; Capital social şi consum cultural în rândul seniorilor; Practici de lectură în context contemporan; Practici şi preferinţe contemporane de consum în muzică şi dans. Aceste teme reflectă nu doar dinamica valorilor din societatea românească, ci și modul în care populația se raportează la oferta culturală, iar rezultatele devin esențiale în dezvoltarea unor viitoare strategii culturale la nivel central, regional și local.
Rezultatele arată un nivel mai ridicat de participare a populaţiei la activităţi cu caracter comunitar, urmat de participarea la activităţi ce denotă un stil de viaţă activ, apoi la activităţi de divertisment şi relaxare. Cel mai scăzut nivel de participare se înregistrează la capitolul activităţi cu caracter specific cultural. Rezultatele arată că cele mai frecvente forme de participare cu caracter cultural (cel puțin o dată pe an) sunt vizitarea muzeelor şi a expoziţiilor, participarea la spectacole de teatru şi lectura în cadrul bibliotecilor publice.
Din ultimul sondaj rezultă că, în ultimele 12 luni, 90% dintre respondenţi nu au fost la filarmonică, 88% nu au fost la operă/operetă, 79% nu au fost la biblioteci pentru a citi o carte, 70% nu au fost la teatru, 62% nu au fost la muzee/expoziţii (p. 133). Semnificaţia acestui grad ridicat de non-consum cultural (care variază în funcţie de vârstă, venituri şi rezidenţă, indicele de consum fiind sensibil mai ridicat în zonele urbane faţă de cele rurale), trebuie pusă în relaţie cu situaţia economică precară a publicului, cu diversitatea şi calitatea ofertei culturale, cu anumite carenţe din sistemul de educaţie.
Deşi infrastructura publică este relativ bogată şi accesibilă în cazul bibliotecilor, practicile de lectură şi împrumutul cărţilor au valori scăzute, după cum este redusă şi percepţia impactului social al culturii. Astfel, 79% dintre respondenţi nu au fost la biblioteci pentru a citi o carte, deşi există biblioteci în 75% dintre localităţile României.
Autorii Barometrului au calculat, prin agregarea diversilor indicatori culturali, şi un Index al participării culturale pentru anul 2016. Astfel, „77% dintre respondenţi au un nivel scăzut de implicare culturală, pentru 19% nivelul este mediu, 3% au un nivel de implicare ridicat, şi doar 1% au un nivel de implicare culturală foarte ridicat” (p. 56). Nivelurile diferite de implicare depind de caracteristicile socio-demografice ale respondenţilor (vârstă, nivel de educaţie, rezidenţă, venituri, etc.).
Semnalăm, de asemenea, faptul că actualul Barometru a luat în calcul şi percepţia respondenţior asupra impactului social al culturii, indicator care arată aprecierea şi semnificaţia conferite de populaţie creaţiilor culturale. Astfel, 84% dintre respondenţi și-au exprimat acordul total sau sunt mai degrabă de acord că „Evenimentele artistice (...) contribuie la dezvoltarea economică a comunităţii dvs.”. Dar avem şi rezultate îngrijorătoare, care confirmă efectele negative al modelelor de succes facil promovate de mass media, prin care se cultivă atitudini ce devalorizează lectura şi preocupările intelectuale. Astfel, 55% cred că „poţi să ai succes în viaţă şi fără să citeşti”, 73% consideră că „munca este mai importantă decât cititul pentru a reuşi în viaţă”
Comentariile au fost puse la dispoziţie de Grigore Georgiu, membru în echipa proiectului „Starea Naţiunii”, sub-domeniul Educație și Cultură.
