Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Evoluția structurii pe vârste a populației reflectă tendinţele pe termen lung ale fertilităţii şi mortalităţii, dar şi efectele de scurtă durată ale migraţiilor, politicilor demografice ori schimbărilor intervenite într-un secol de istorie demografică. Problema îmbătrânirii populaţiei nu este, așadar, numai o problemă demografică, ci mai ales una economică, socială, culturală, medico-sanitară, morală, ceea ce impune studiul acestui fenomen într-o viziune pluridisciplinară.

Ţările membre ale Uniunii Europene se confruntă cu un declin demografic mai mult sau mai puţin accentuat, însă este cert că populația Europei este din ce în ce mai îmbătrânită. Conform datelor Eurostat, în 2017 ponderea populaţiei tinere, cu vârste cuprinse între 0 şi 14 ani (15,6%) a fost devansată de ponderea populaţiei vârstnice de 65 ani şi peste (19,5%). Irlanda şi Franţa sunt ţările cu ponderea cea mai mare a populaţiei tinere (21,1%, respectiv 18,3%), la polul opus aflându-se Germania (13,4%) şi Italia (13,5%). În topul ţărilor cu cea mai numeroasă populaţie vârstnică (65 ani şi peste) se află Italia, unde populația vârstnică depășește 22%.

La fel ca majoritatea ţărilor europene, România se confruntă, de asemenea, cu consecinţele economice şi sociale complexe ale unei populaţii aflate într-un proces lent, dar continuu, de îmbătrânire. În România, populaţia din mediul rural este mai îmbătrânită decât cea din urban. La 1 ianuarie 2018, aproximativ 20,2% din populaţia rurală a depăşit vârsta de 65 ani, în totalul populaţiei feminine rurale ponderea femeilor vârstnice fiind de aproape 24,2%. „Longevivii”, segmentul populaţiei de 80 ani şi peste, reprezentau 4,8% din totalul populaţiei, în creştere comparativ cu anul 2008 (3,0%). Din totalul persoanelor de 80 ani şi peste 35,1% erau bărbaţi şi 64,9% femei.

 

grafic art 88

Notă: Datele la 1 ianuarie 2018 sunt provizorii.

Sursa calculelor: Institutul Național de Statistică, Baza de date TEMPO (variabila POP105A), http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP105A

Vârsta medie a populaţiei ţării a crescut de la 39,6 ani (2008) la 41,9 ani (1 ianuarie 2018), vârstă medie ce caracterizează ţările cu o populaţie „adultă”. Populaţia feminină, cu o vârstă medie de 43,5 ani a fost şi în 2018 mai îmbătrânită decât cea masculină cu 3,3 ani.

Indicele de îmbătrânire a populaţiei a crescut în ultimii ani la ambele sexe, ajungând la 1 ianuarie 2018 la 91,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la masculin şi 143,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la feminin. Comparativ cu anul 2008, indicele de îmbătrânire demografică a crescut cu 17,0 puncte procentuale la masculin şi cu 28,2 puncte procentuale la feminin.

Graficele și interpretarea au fost puse la dispoziție de Emanuel Trică și Flavia Durach, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.

www.starea-natiunii.ro