Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Terenurile irigate scad dependența culturilor agricole de volumul de precipitații și minimizează riscul ca perioadele secetoase să afecteze producția agricolă. În același timp, irigațiile pot determina creșterea productivității terenurilor agricole cultivate, permițând extinderea suprafețelor cultivate în unele zone semiaride. În România, unde agricultura reprezintă unul dintre sectoarele cele mai importante ale economiei, procentul terenurilor irigate (raportat la totalul terenurilor agricole) rămâne unul foarte mic, în raport cu potențialul real de creștere a domeniului.

Datele puse la dispoziție de Banca Mondială sugerează faptul că, în anul 2003, România avea cel mai mare procent de suprafaţă agricolă irigată, în raport cu ţările din regiune (Polonia, Bulgaria şi Ungaria) – 3,84% din suprafaţa agricolă naţională, în timp ce în Ungaria suprafața totală irigată reprezenta 2,54%, iar în Bulgaria procentul era de doar 1,48%. Din cauza slabei finanțări a acestui domeniu, situația pentru acest indicator s-a modificat dramatic în perioada 2003-2014, România ajungând sub nivelul indicatorului de profil din Bulgaria și Ungaria. Mai exact, în ultimii 10 ani, am ajuns din poziția de lider regional în ceea ce privește irigațiile (în anul 2003) pe penultima poziție a clasamentului, raportat la celelalte trei țări din regiune (în anul 2014).

grafic art 33

Sursa: Banca Mondială, http://data.worldbank.org/indicator/AG.LND.IRIG.AG.ZS?view=chart

Graficul de mai sus arată o evoluție oscilantă a procentului de terenuri irigate, raportat la totalul terenurilor arabile înregistrate la nivel național în perioada 2001-2014. Cel mai mare procent de suprafețe agricole irigate a fost înregistrat în anul 2003, când 3,84% din suprafața agricolă totală era irigată. Bugetele insuficiente alocate pentru dezvoltarea agriculturii (în general) și pentru susținerea sistemului de irigații (în particular) au făcut ca minimul istoric să fie atins în anul 2005, când procentul suprafețelor irigate era de doar 0,32%. În anul 2014 (ultimul an pentru care se înregistrează date statistice), procentul suprafețelor de terenuri irigate era de 1,05% din totalul terenurilor agricole. Așadar, comparând valorile numerice înregistrate în ultima decadă pentru care există date de referință (perioada 2003-2014), observăm că suprafața agricolă irigată s-a micșorat de trei ori. Ceea ce constituie un serios impediment pentru dezvoltarea producţiei cerealiere naţionale.

Graficul și interpretarea au fost puse la dispoziție de Sergiu Stan, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.

www.starea-natiunii.ro