Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Obiectivele principale ale UE pentru 2020 în domeniul educației vizează creșterea rezultatelor la testele PISA, scăderea ratei abandonului școlar, creșterea ratei persoanelor cu studii superioare și creșterea ratei de inserție pe piața muncii a absolvenților, aspecte legate implicit de calitatea sistemului de învățământ.

Conform unui barometru de opinie desfășurat recent de către echipa proiectului Starea națiunii, percepția românilor cu privire la sistemul de educație este mai degrabă negativă, 55% dintre respondenți afirmând că în domeniul educației, lucrurile merg ceva mai puțin bine sau mult mai puțin bine față de acum cinci ani. Comparativ cu media Uniunii Europene, aproape 70% dintre cei chestionați consideră că lucrurile merg mai puțin bine în sistemul de învățământ românesc.

În ceea ce privește percepția respondenților cu privire la calitatea fiecărei forme de învățământ, niciuna dintre acestea nu este considerată de mai mult de jumătate din respondenți ca având calitate bună sau foarte bună (Figura 1). De cea mai mare încredere se bucură învățământul preșcolar și cel universitar de licență, la polul opus situându-se învățământul liceal și profesional, ca forme de învățământ asociate cu o calitate mai slabă. Deși învățământul doctoral este cea mai avansată formă de învățământ din cele de la nivel universitar, acesta se bucură de cea mai puțină încredere.

grafic art 93 1

Figura 1. Evaluarea calității tipurilor de învățământ din România

Sursa datelor: Barometrul Educație, 2018 – proiectul Starea Națiunii

Cu toate acestea, mulți respondenți au declarat că nu știu răspunsul la întrebările cu privire la calitatea tipurilor de învățământ din România, în special în cazul formelor de învățământ în legătură cu care românii au mai puțină experiență. Astfel, 37% au declarat că nu știu răspunsul în ceea ce privește calitatea programelor de doctorat.

Opinia respondenților cu privire la calitatea diferitelor forme de învățământ din România poate fi relaționată cu opinia lor cu privire la diferențele calitative între școlile românești și cele din Uniunea Europeană (Figura 2). În general, sistemul românesc este evaluat ca fiind mai puțin performant în comparație cu celelalte sisteme de învățământ din Uniunea Europeană. Doar 17% dintre persoanele participante la cercetare consideră că școlile generale din România sunt mai bune decât cele din celelalte state membre, pe când 53% consideră că sunt mai slabe.

grafic art 93 2

Figura 2. Evaluarea calității tipurilor de învățământ din România, față de cele din Uniunea Europeană

Sursa datelor: Barometrul Educație, 2018 – proiectul Starea Națiunii

Dacă luăm în considerare nivelul de educație, se poate observa că procentul de răspunsuri ”nu știu” scade pe măsură ce crește nivelul de educație al respondenților. Comparativ cu persoanele cu studii primare, mai puține persoane cu studii superioare consideră că tipurilor de învățământ din România sunt ”mult mai slabe”. Prin urmare, răspunsurile persoanelor cu studii superioare sunt mai nuanțate, dar arată aceeași tendință de evaluare negativă a formelor de învățământ din România.

Orice politică publică în domeniul educației trebuie să țină cont și de gradul de satisfacție și de încredere în sistemul de învățământ. Învățământul devine nu doar un element cheie pentru piața muncii, ci și pentru politicile sociale deoarece reprezintă o soluție pentru diminuarea sărăciei și a excluziunii sociale.

Datele au fost colectate în cadrul barometrului aferent domeniului Educație, realizat în cadrul proiectul SIPOCA 11, prin intermediul interviurilor telefonice (CATI), în luna septembrie 2018. Numărul participanților la studiu a fost de 848 de persoane, eșantion reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României, cu o marjă de eroare de +/- 3.4%.

Graficele și interpretarea au fost puse la dispoziție de Oana Ștefăniță,Valeriu Frunzaru și Flavia Durach, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.

www.starea-natiunii.ro