Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Economisirea este sacrificiul unui consum prezent pentru un consum viitor mai mare. În absența economisirii, nu putem vorbi de acumulare de capital, de investiții sofisticate și complexe în creștere și nici de dezvoltare economică și socială. Nivelul economisirii într-o societate influențează direct costul capitalului (dobânda): când economisirile interne sunt rare, capitalul este rar, dobânda are o tendință naturală de creștere, investițiile sunt inhibate, sistemul economic generează mai puține locuri de muncă etc.

În continuare, vom prezenta evoluția acestui indicator. Pe termen lung, contribuția economisirilor la formarea PIB în România este în creștere. Creșterea nu este însă semnificativă (de la 18.6% în 1995 la doar 22.3% în 2017), ceea ce ne permite să concluzionăm că economia românească rămâne, mai degrabă, concentrată pe consum nu pe economisire / investiții (Fig. 1).

grafic art 101 1

Figura 1. Evoluția economisirilor în sectorul financiar-bancar românesc. Sursa: Banca Mondială, https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDS.TOTL.ZS

Pentru a avea termen de comparație, trebuie să precizăm că rata economisirii în Uniunea Europeană a fost multă vreme peste cea din România (Fig. 2.). Din Fig. 2 se mai poate observa și faptul că integrarea europeană a modificat în bine rata economisirilor și că asistăm la un proces de convergență evident. România se aliniază tot mai mult în tiparul unei țări emergente în privința ratei economisirilor.

grafic art 101 2

Figura 2. Evoluția economisirii de capital în sectorul bancar (România vs. UE). Sursa datelor: Banca Mondială, https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDS.TOTL.ZS

Un aspect mai puțin pozitiv este că rata economisirilor la noi este mult sub cea a țărilor cu venituri scăzute/ medii și mai degrabă apropiată de cea a țărilor dezvoltate (Fig. 3). Aceasta este o problemă deoarece țările dezvoltate sunt, în prezent, mai degrabă dependente de consum și mai puțin de economisire. În plus, nu putem să nu remarcăm și faptul că aceasta este o tendință pe termen lung.

grafic art 101 3

Figura 3. Evoluția economisirii de capital în sectorul bancar (România vs. țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare). Sursa datelor: Banca Mondială, https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDS.TOTL.ZS

Relevantă este și analiza situației în Polonia, stat comparabil cu România prin prisma dimensiunii, vecinătății în regiune și trecutului similar (Fig. 4). Polonezii au economisit perioade îndelungate mult mai mult decât au făcut-o românii. Perioada în care raportul economisiri – PIB s-a îmbunătățit la noi, din păcate, coincide cu perioada în care PIB-ul a scăzut foarte mult. Ceea ce înseamnă că nu vorbim de o dinamică mai accelerată a economisirilor, ci doar de faptul că ele au crescut ceva mai mult decât PIB-ul țării și că dinamica suprapusă a celor două variabile macroeconomice a fost ușor în favoarea României. În prezent, cele două țări au nivele apropiate ale ratei de economisire.

grafic art 101 4

Figura 4. Evoluția economisirii în sectorul bancar (România vs. Polonia). Sursa datelor: Banca Mondială, https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDS.TOTL.ZS

Din păcate, deși îmbunătățită semnificativ în ultimii ani, rata de economisire în România rămâne cea mai scăzută din regiune (Fig. 5). Acumularea de capital autohton își pune pe deplin amprenta asupra dezvoltării pe termen lung a României. Țări ca Cehia, Ungaria sau Slovenia economisesc mai mult decât o facem noi. Nivelul la care economisesc românii este similar, mai degrabă, cu cel al polonezilor sau bulgarilor, în momentul de față.

grafic art 101 5

Figura 5. Evoluția economisirii în sectorul bancar (România vs. țările din regiune). Sursa datelor: Banca Mondială, https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDS.TOTL.ZS

În concluzie, putem aprecia că, deși în România situația economisirii s-a îmbunătățit ușor pe termen lung, încă economisim prea puțin față de nevoile economiei reale (prin comparație cu țările cu venit mediu) și că dezvoltarea economică are nevoie de aportul de capital autohton care provine semnificativ din aceste economisiri.

Graficele și interpretarea au fost puse la dispoziție de Cristian Păun și Flavia Durach, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.

www.starea-natiunii.ro