Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Românii acordă o importanță semnificativă domeniului cercetării, deși se declară puțin informați despre acesta, așa cum reiese din cel mai recent sondaj de opinie dedicat subiectului, derulat de echipa proiectului Starea Națiunii în perioada aprilie - mai 2018.

Barometrul în cauză sondează opinia publică în legătură cu teme ce ţin de ştiinţă, tehnologie şi inovare, precum: evaluări privind locurile de muncă din ştiinţă şi cercetare, ponderea firmelor care realizează lucruri inovative în România, opinii şi competenţe privind internetul şi tehnologiile digitale, opinii despre ştiinţă şi tehnologie şi utilizare internet/ tehnologii digitale.

Respondenții au fost rugați să-și evalueze propriul nivel de cunoștințe despre știință și cercetare (cu alte cuvinte, cât de informați se simt) și cât de mulțumiți sunt de felul în care merg lucrurile în aceste domenii, în România.

Puțini dintre cei chestionați (5%) consideră că sunt foarte bine informați în legătură cu domeniile științei și tehnologiei. Mai mult de o treime (37%) simt că nu sunt foarte bine informați în această privință.

grafic art 92 1

Figura 1. Cât de informați se simt românii cu privire la domeniul știință și tehnologie

Sursa datelor: Barometrul Ştiinţă şi Cercetare, 2018 – proiectul Starea Națiunii

În ciuda unui nivel mai degrabă moderat sau scăzut de cunoștințe, aproape 80% dintre respondenți consideră știința și cercetarea importante pentru ei. Doar 20% consideră aceste domenii ca fiind destul de puțin importante.

grafic art 92 2 

Figura 2. Cât importanță acordă românii domeniului științei și cercetării

Sursa datelor: Barometrul Ştiinţă şi Cercetare, 2018 – proiectul Starea Națiunii

Importanța atribuită de români domeniului știință și tehnologie nu are corespondent în importanța acordată de guvernele României, în ultimii ani, dezvoltării cercetării. O finanțare a acestui domeniu de sub un procent din PIB, așa cum este cazul țării noastre, nu este de natură să asigure dezvoltarea cercetării în România. De asemenea, România alocă cel mai mic procent din PIB pentru acest domeniu, comparativ cu statele din regiune (Ungaria, Polonia, Bulgaria). În plus, toate tăierile bugetare din ultimii ani au însemnat în primul rând tăieri din bugetele alocate cercetării, probabil pentru că impactul social imediat (spre exemplu revolte, greve etc.) a fost estimat ca fiind redus. Totuși, impactul pe termen lung al subfinanțării domeniului cercetării în România este cu sigurață negativ și dificil de estimat.

Probabil, informațiile despre subfinanțarea domeniului cercetării sunt cunoscute, fie și la nivel general, populației adulte din România. Astfel s-ar putea explica de ce aproximativ 60% dintre cei intervievați în acest Barometru se declară foarte nemulțumiți și destul de nemulțumiți de felul în care merg lucrurile în domeniul științei și cercetării, în România.

grafic art 92 3

Figura 3. Cât de mulțimiți sunt românii de felul în care merg lucrurile în România, în domeniul Științei și Cercetării

Sursa datelor: Barometrul Ştiinţă şi Cercetare, 2018 – proiectul Starea Națiunii

Cercetarea este considerată motorul din spatele dezvoltării economice şi al creării de noi locuri de muncă, cu o influenţă majoră în toate celelalte sfere ale dezvoltării (comerţ, mediu, educaţie, sănătate). La nivel european, componenta de cercetare-dezvoltare este un punct de interes major în strategiile de dezvoltare.

Barometrul de opinie în domeniul Ştiinţă şi Cercetares-a desfășurat în perioada aprilie-mai 2018, pe un eșantion N=1113 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă (peste 18 ani) din România. Chestionarul a fost administrat telefonic, cu operatori, folosind sistemul CATI, după o extragere aleatoare a numereleor de telefon dintr-o bază de date. Eșantionarea s-a realizat pe cote (sex, vârstă, regiune de dezvoltare), eșantionul având o marjă de eroare de +/-3,2 %, pentru un nivel de încredere N.I. = 95%.

Graficele și interpretarea au fost puse la dispoziție de Loredana Ivan și Flavia Durach, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.

www.starea-natiunii.ro