Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Dezvoltarea unei naţiuni depinde în mare parte de potenţialul ei demografic. Numărul de copii care să asigure înlocuirea generaţională este important într-o societate îmbătrânită din punct de vedere demografic. Potrivit Eurostat, în 2016 rata totală de fertilitate în România era de 1,64 copii la o femeie de vârstă fertilă, sub 2,1 copii la o femeie de vârstă fertilă, cifră ce ar asigura înlocuirea generaţională.

Când vorbim de înlocuirea generațiilor, ne referim la capacitatea de procreare și nu la număr de vieți în sine, cu alte cuvinte înlocuirea generațiilor nu implică decesul părinților, ci se referă doar la încetarea procreării din partea acestora (Ghețău, 2007, 22). Aşa cum menţionează Gheţău (2007, viii) „se prefigurează un inevitabil derapaj demografic instalat după anii 2025-2030, odată cu atingerea vârstelor de 20-40 de ani de generaţiile mici născute după 1989”.

Pe fondul acestui declin demografic, date recente demonstrează că, la momentul publicării acestui material, mai mult de jumătate dintre români nu intenționează să aibă copii în viitorul relativ apropiat.

grafic art 90

Sursa datelor: Proiectul „Starea Naţiunii”, Sondaj de opinie publică realizat în iunie 2018[1]

Întrebați într-un sondaj realizat în cadrul proiectului Starea Naţiunii în luna iunie 2018 dacă intenționează să aibă un copil în următorii trei ani, 78% dintre respondenţi au răspuns că nu intenţionează acest lucru. Dificultăţile financiare şi vârsta mai înaintată sunt printre principalele motive, conform sondajului, pentru oferirea acestui răspuns negativ.

Scăderea dorinţei românilor de a avea copii va duce la consecinţe negative privind structura populaţiei. Baza piramidei populaţiei va fi din ce în ce mai îngustă, acest lucru ducând la o îmbătrânire accentuată a populaţiei.

Graficele și interpretarea au fost puse la dispoziție de Veronica Dumitrașcu și Flavia Durach, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.

www.starea-natiunii.ro    

Referință bibliografică:  

Gheţău V. (2007). Declinul demografic şi viitorul populaţiei României. Bucureşti: Ed. Alpha Mdn. Accesibil la: http://www.apapr.ro/wp-content/uploads/2018/04/INCE_2007_Declinul_demografic_si_viitorul_populatiei_Romaniei.pdf, ultima accesare: 26 noiembrie 2018.

 


[1]Sondajul de opinie publică s-a desfășurat în proiectul „Starea Națiunii”, în perioada 4 - 25 iunie 2018, pe un eşantion de 984 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă (peste 18 ani) din România. Chestionarul a fost administrat telefonic, cu operatori, folosind sistemul CATI, după o extragere aleatoare a numerelor de telefon dintr-o bază de date. Criteriile de ponderare au fost în funcţie de sex, vîrstă, educaţie, etnie, ocupaţie, regiune şi mărimea localităţii, eşantionul având o marja de eroare de +/- 3.1%, pentru un nivel de încredere de 95%.