Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Transportul de mărfuri joacă un rol crucial pentru dezvoltarea economică și pentru bunăstarea unei națiuni. El leagă producătorii de consumatori, punând în timp util bunurile și serviciile la dispoziția acestora din urmă. Lanțul de distribuție este esențial pentru orice proces productiv și are impact direct asupra eficienței economice, competitivității sau productivității factorilor de producție (mai ales capital).

Calitatea și dezvoltarea acestui tip de serviciu depinde esențial de starea infrastructurii rutiere.

Costurile suplimentare generate de o infrastructură de transport de mărfuri insuficient dezvoltată se răsfrâng direct asupra costului la care se vând aceste bunuri pe piață și, implicit, asupra costului vieții în general (mai ales când vorbim de bunuri vitale cum ar fi alimentele sau îmbrăcămintea). Costurile asociate infrastructurii de transport de mărfuri (costurile cu logistica, distribuția în teritoriu a produselor, costuri de depozitare etc.) sunt similare unor costuri fixe pe care producătorii de bunuri și servicii cu greu pot să le reducă sau să nu le includă în prețul final de vânzare pe piață al acestora.

 

În România, dezvoltarea transportului rutier de mărfuri a fost puternic afectat de criză, care a redus la jumătate volumul de mărfuri transportate rutier, odată cu prăbușirea consumului / producției, mai ales cele interne. Recuperarea de după criză se face anevoios. După aproape 10 ani nu am reușit să ne repoziționăm la volumul anterior crizei (Figura 1).

grafic art 111

Figura 1. Evoluția transportului rutier de mărfuri în România (mii tone km). Sursa: Eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=road_go_ta_tott&lang=en

În cazul României, scăderea volumului de mărfuri a fost mai mare decât cea de la nivel european, ceea ce înseamnă că țara noastră a fost afectată de criză în mai mare măsură. În plus, recuperarea s-a produs mult mai lent decât în Uniunea Europeană.

Deși România este o țară de dimensiune medie spre mare, transportul de mărfuri de pe teritoriul românesc are o pondere redusă în totalul Uniunii Europene (în jur de 2-3%, cu o recuperare foarte lentă a acestui procent după criză) (Figura 2).

grafic art 112

Figura 2. Ponderea transportului de mărfuri din România în totalul Uniunii Europene. Sursa: Eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=road_go_ta_tott&lang=en

 

România este pe o poziție nefavorabilă și la nivelul statelor din regiune. Dacă în România vorbim, mai degrabă, de o prăbușire și apoi o stagnare a volumului de mărfuri transportat rutier, în Polonia vorbim de o creștere exponențială (Figura 3).

 

grafic art 113

Figura 3. Evoluția transportului de mărfuri în România și Polonia. Sursa: Eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=road_go_ta_tott&lang=en

 

Putem afirma că prin investițiile consistente făcute de Polonia în sistemul de transport rutier, acest sector de servicii a devenit un factor de dezvoltare economică, atât prin prisma costurilor mai reduse asociate logisticii mărfurilor, cât și prin prisma volumului total/ valorii economice/ valorii adăugate. Dacă în 2008 România era la o treime din volumul Poloniei, în prezent Polonia transportă rutier de șapte ori mai mult decât țara noastră. Trebuie adăugat în acest sens că, la nivel regional, doar România și Cehia au cunoscut o scădere a volumului de mărfuri transportat rutier. Toate celelalte țări au înregistrat creșteri importante (Figura 4).

grafic art 114

Figura 4. Transportul rutier de mărfuri în Europa Centrală și de Est. Sursa: Eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=road_go_ta_tott&lang=en

În concluzie, intensitatea transportului rutier a scăzut semnificativ în România, ca urmare a crizei economice. Recupearea după criză s-a făcut foarte greu. În plus, dezvoltarea acestui sector în România a rămas mult în urma multor țări din regiune, iar divergența s-a adâncit an de an. Putem afirma că există o legătură directă între dezvoltarea sectorului și investițiile în infrastructură.

Graficele și interpretarea au fost puse la dispoziție de Cristian Păun și Flavia Durach, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.

www.starea-natiunii.ro