Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Cetățenii români percep în mod adecvat problemele legate de capacitatea de inovare a firmelor din România. O comparație între datele obținute la nivel statistic și datele obținute prin intermediul barometrului de opinie pe tema Știință și Cercetare desfășurat în cadrul proiectului Starea Națiunii (aprilie-mai 2018) relevă o corespondență a percepției cu realitatea.

O evaluare cantitativă a ponderii firmelor inovative în economie, pe clase de mărime, relevă un nivel relativ scăzut (firme mari – 18,5%, firme medii – 6,5%, firme mici – 5,7%), ponderea totală fiind de 6,7 % (Figura 1).

grafic art 97 1

Figura 1. Ponderea firmelor inovative în total economia românească, pe clase de mărime. Sursa: UNESCO, http://data.uis.unesco.org/index.aspx?queryid=261

La nivelul percepției, peste jumătate (52%) din respondenții selectați pentru Barometrul Știință și Cercetare consideră că ponderea firmelor care produc lucruri inovative în România este destul de mică (Figura 2). Ponderea subiecților care nu au o opinie din lipsă de informare este mare (30%), ca rezultat al lipsei de preocupare a mass-media pentru acest subiect al inovării, extrem de important în strategiile europene.

grafic art 97 2

Figura 2. Percepția ponderii firmelor inovative în economia românească. Sursa: barometru de opinie desfășurat în cadrul proiectului Starea Națiunii, aprilie-mai 2018

Mai mult decât atât, percepția evoluției ponderii firmelor inovative în totalul economiei românești de-a lungul ultimilor cinci ani este parțial de menținere a situației (pentru 24% din respondenți) sau de înrăutățire (pentru 29% din respondenți). Din nou, o treime din respondenți nu știu sau nu răspund, ceea ce reflectă o lipsă de informare datorată absenței subiectului în materialele și dezbaterile din mass-media (Figura 3).

grafic art 91 3

Figura 3. Percepția evoluției ponderii firmelor inovative în economia românească în ultimii cinci an. Sursa: barometru de opinie desfășurat în cadrul proiectului Starea Națiunii, aprilie-mai 2018

Pentru a confrunta această percepție cu realitatea, trebuie să apelăm din nou la datele statistice. Acestea exprimă o prăbușire a inovării în firmele românești de toate mărimile după criza economică din 2009 (Figura 4). Din păcate, nu a existat o revenire a acestui aspect după ieșirea din criză, ceea ce situează România pe unul din ultimele locuri în privința inovării la nivel european.

grafic art 97 4

Figura 4. Evoluția ponderii firmelor inovative în totalul economiei românești. Sursa: UNESCO, http://data.uis.unesco.org/index.aspx?queryid=261

În ceea ce privește comparația între situația din România și situația din alte state membre ale Uniunii Europene (dat fiind că media nu este disponibilă în agregatorul Starea Națiunii în formatul acestui indicator), se poate observa că nivelul României este extrem de scăzut, fiind pe ultimul loc în clasamentul european- pentru ultimele date disponibile (2014) (Figura 5).

grafic art 97 5

Figura 5. Ponderea firmelor inovative în economia românească, comparativ cu media europeană. Sursa: UNESCO, http://data.uis.unesco.org/index.aspx?queryid=261

Cu privire la percepția ponderii firmelor inovative în economia românească comparativ cu media europeană, se remarcă numărul foarte mare de non-răspunsuri, 44% (ceea ce arată faptul că subiectul nu a fost deloc abordat de către mass-media) (Figura 6). În ceea ce privește subiecții care totuși au exprimat o opinie, 42% dintre aceștia declară că ponderea firmelor inovative este mai mică decât media Uniunii Europene. Ponderea celor care percep ponderea firmelor inovative ca fiind constantă sau mai mare este foarte mică (14% în total).

grafic art 97 6

Figura 6. Percepția ponderii firmelor inovative în economia românească comparativ cu media europeană. Sursa: barometru de opinie desfășurat în cadrul proiectului Starea Națiunii, aprilie-mai 2018

Graficele și interpretarea au fost puse la dispoziție de Diana Cismaru și Flavia Durach, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.

www.starea-natiunii.ro