Schimbările climatice din ultimul deceniu (încălzirea globală, perioade lungi de secetă, urmate de perioade de inundații masive, creșterea perioadelor cu anotimpuri fără precipitații) au determinat multe țări europene și nu numai să își pună probleme serioase referitoare la capacitatea de a administra și asigura producția de hrană pentru populație. În acest context, rolul irigațiilor (indiferent de sursa de apă folosită) este foarte de important deoarece acestea scad dependența culturilor agricole de volumul de precipitații și minimizează riscul ca perioadele secetoase să afecteze producția agricolă. De asemenea, irigațiile au rolul de a crește productivitatea terenurilor agricole cultivate, permițând extinderea suprafețelelor cultivate în unele zone semiaride. În România, unde agricultura reprezintă un sector important al economiei, procentul terenurilor irigate (raportat la totalul terenurilor agricole) rămâne unul foarte mic, în raport cu potențialul real de creștere a domeniului.
Sursa datelor: Banca Mondială, 2018
http://data.worldbank.org/indicator/AG.LND.IRIG.AG.ZS?view=chart
În graficul de mai sus, se poate observa faptul că cel mai important procent de suprafețe argicole irigate s-a înregistrat în România în anul 2003 – 3,8% din suprafața agricolă totală era irigată. Bugetele insuficiente alocate dezvoltării agriculturii (în general) și susținerii sistemului de irigații (în particular) au făcut ca, doi ani mai târziu, în 2005, să fie atins minimul istoric – procentul suprafețelor irigate era de doar 0,3%. La nivelul anului 2014 (ultimul pentru care înregistrează date statistice), procentul suprafețelor de teren irigate era de 1% din totalul terenurilor agricole. Cu alte cuvinte, în ultima decadă pentru care există date publice disponibile (2003-2014), suprafața agricolă irigată din România s-a micșorat de trei ori.
În ceea ce priveşte situația României în plan regional, observăm faptul că, în 2003, România avea cel mai mare procent de suprafaţă agricolă irigată, comparativ cu Ungaria și Bulgaria – respectiv 3,8% din suprafaţa agricolă naţională, în timp ce în Ungaria era înregistrată o valoare de 2,5%, iar Bulgaria înregistra o valoare de 1,5%. Situația pentru acest indicator s-a modificat dramatic în intervalul 2003-2014, România ajungând sub nivelul indicatorului de profil din Bulgaria și Ungaria. Altfel spus, țara noastră a ajuns din poziția de lider regional în ceea ce privește irigațiile în 2003 pe penultima poziție a clasamentului la nivelul anul 2013 (ultimul an pentru care există date publice disponibile pentru toate țările din regiune).
Graficul și interpretarea au fost puse la dispoziție de Sergiu Stan, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.
www.starea-natiunii.ro
