Datoria publică reprezintă datoria guvernamentală ca totalitate a obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului, la un moment dat, provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, în numele României, de pe pieţele financiare. Procenul din PIB al datoriei publice guvernamentale reflectă sustenabilitatea economică și financiară a unui stat. Cu cât expunerea obligațiilor financiare a unui stat este mai mare, cu atât condiționările asupra politicilor publice pe care le poate implementa vor crește. Unul dintre motivele principale pentru creșterea datoriei publice guvernamentale este acoperirea deficitului bugetar.
Ultimii ani au adus în discuție problema impactului datoriei publice asupra evoluției economice a statelor. Datoria afectează ritmul de creștere, dar, mai important, poate semnala vulnerabilități în modelul de dezvoltare și poate duce chiar la criză financiară. Deși corelația între datorie (credit) și dezvoltare este incontestabilă, criza financiară a arătat că excesul în privința datoriei este catastrofal pentru sustenabilitatea economică. Datoria contractată pentru a încuraja mai degrabă consumul, decât investițiile, nu este sustenabilă și nu duce la creștere economică pe termen lung.
Datoria globală crește mai rapid decât PIB-ul global (vezi raportul McKinsey Global Institute, februarie 2015), ceea ce înseamnă că se va prelungi criza datoriilor, de vreme ce nu există bani din economia reală cu care să se plătească datoriile. În graficul de mai jos, putem observa dinamica datoriei publice în intervalul 1998-2015.
Sursa datelor: Banca Mondială, 2018
https://data.worldbank.org/indicator/GC.DOD.TOTL.GD.ZS
Datele din graficul de mai sus arată faptul că, în intervalul 1998-2015, datoria publică guvernamentală în regiunea Europei Centrale și de Est a înregistrat diferențe semnificative. Dacă în cazul României aceasta a înregistrat o ușoară creștere de la cel mai scăzut nivel al datoriei publice din regiune, datoria publică a Ungariei a pornit de la peste 60% din PIB, ajungând în momentul de față aproape la o valoare echivalentă cu PIB-ul. Politica prudentă de gestionare a datoriei publice este armonizată cu obiectivele integrării europene, dar poate fi și o provocare în ceea ce privește investițiile publice și, implicit, perspectivele de dezvoltare.
Menținerea datoriei publice la un nivel scăzut nu este numai un deziderat de prudență macroeconomică, ci și un angajament al politicii monetare a Uniunii Europene. Unul dintre criteriile de convergență pentru aderarea la euro (Criteriul finanțelor publice solide și sustenabile) din cadrul Tratatului pentru funcționarea Uniunii Europene impune ca datoria publică să nu depășească nivelul de 60% din PIB. Nivelul de îndatorare crescut din ultima decadă aduce probleme semnificative de sustenabilitate bugetară, nefiind întotdeauna clară asocierea acestor angajamente cu politici publice de stimulare a creșterii și dezvoltării economice (de exemplu, investițiile publice). Per ansamblu, în Uniunea Europeană, nivelul datoriei publice a crescut semnificativ pe parcursul ultimilor ani. Pentru state precum Italia, datoria publică depășește nivelul PIB-ului, ridicând probleme serioase pe termen mediu finanțelor sale publice, dar și Zonei Euro din care face parte. În acest context, nivelul datoriei publice din Europa Centrală și de Est apare inferior celui din statele membre din Vestul Europei, care înregistrează datorii publice semnificativ mai mari.
Graficul și interpretarea au fost puse la dispoziție de Clara Volintiru, Mălina Ciocea, Ioana Melenciuc, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.
www.starea-natiunii.ro
