Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Aderarea la Uniunea Europeană înseamnă, printre alte oportunități și beneficii, un veritabil potențial de dezvoltare folosind fondurile europene atrase la nivelul fiecărei țări. De exemplu, Polonia a utilizat în ultimii ani aceste fonduri în vederea modernizării pe scară largă a infrastructurii de transport, ceea ce constituie un levier real pentru stimularea dezvoltării.

În cazul României, discuția privind absorbția fondurilor europene este necesară atât la nivel calitativ (la ce sunt utilizate și cât de bine), cât și la nivel cantitativ (câte fonduri am atras și în ce ritm). Ne vom referi în cele ce urmează numai la acest ultim aspect, remarcând că România are o creștere constantă a gradului de absorbție a fondurilor europene, însă foarte greoaie: la limita ciclului bugetar 2007-2013, de pildă, țara noastră absorbise numai 45,5% din fondurile europene (în acel moment fiind contribuitor net la bugetul UE).

grafic 1 art 26

Sursa: http://www.fonduri-ue.ro/images/files/implementare-absorbtie/sa_arhiva_01.2017.zip

Dacă cifrele totale nu sunt neapărat pesimiste, trebuie totuși să remarcăm, în cazul României, o absorbție de fonduri inegală ca ritm (și care nu este neapărat justificată de vreo sezonalitate economică), cu o volatilitate importantă de la o lună la alta. Media lunară de absorbție în perioada 2009-2017 a fost de 1,06%, dar minimul înregistrat a fost de 0,3%, iar maximul – 3,6%. Dincolo de lipsa de predictibilitate pe care o poate implica o asemenea volatilitate, se impune și o altă concluzie: cu un ritm de absorbție mediu precum cel înregistrat până în prezent, România va avea nevoie, pentru finalizarea absorbției fondurilor, de circa 100 luni, în loc de 60 luni cât are un ciclu bugetar european.

grafic 2 art 26

Sursa: http://www.fonduri-ue.ro/images/files/implementare-absorbtie/sa_arhiva_01.2017.zip

Graficele și interpretarea au fost puse la dispoziție de Cristian Păun și Florina Pînzaru, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.

www.starea-natiunii.ro