Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Sunt deja câteva decade de când sănătatea subiectivă constituie un indicator standard de evaluare a calității vieții. Metoda de a o măsura este simplă: oamenii sunt întrebați cât de sănătoși sunt – În general, ați spune că sănătatea dvs este … 1 Foarte bună / 2 Bună / 3 Acceptabilă / 4 Proastă / 5 Foarte proastă / 6 *Nu ştiu / 7 [Refuz]”. Fără îndoială, rezultatul este o evaluare subiectivă; oameni nu vor spune cum sunt, ci cum cred ei că sunt. Dar acest lucru este poate, la fel de important. Nu avem de-a face cu o evaluare a stării de sănătate în sine, ci a felului în care se simt oamenii. Dacă oamenii se simt sănătoși, atunci există premisele de a de a se integra în societate, de a se simți bine în pielea lor. O reprezentare pozitivă asupra stării de sănătate poate determina o probabilitate mai ridicată de a converti în forță de muncă stocul de capital biologic existent la nivelul societății.

grafic art 37

Sursa datelor: Eurostat, 2017 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=hlth_silc_02&lang=en

Graficul ilustrează dinamica stării subiective de sănătate în rândurile populației din România și țările din regiune. Datele indică faptul că România se situează puțin peste media europeană în ceea ce privește ponderea celor foarte mulțumiți de sănătatea lor, și puțin sub medie în ceea ce privește ponderea celor care declară că au o sănătate „foarte proastă”. Per ansamblu, făcând media evaluărilor individuale, România cunoaște, comparativ cu celelalte țări din regiune, o evoluție pozitivă a acestui indicator. Faptul că se situează pe primul loc în regiune și, simultan, în jurul mediei europene a acestui indicator poate fi interpretat și prin prisma ideii că populația mai tânără are o percepție semnificativ mai bună asupra propriei stări de sănătate. Totuși, nu este de neglijat distanța mare față de țările nordice, Marea Britanie, Grecia și Cipru, Austria și Elveția, cu scoruri mult mai bune la acest indicator.

Graficul și interpretarea au fost puse la dispoziție de Bogdan Voicu, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.

www.starea-natiunii.ro